Cautam redactori pentru redactare lucrari de licenta la comanda Moduri folositoare de a-ti petrece vacanta de vara Relatia cu parintii in facultate Vrei 10 pentru proiectul tau de licenta ? Inventar pentru camera de camin Locuri de munca pentru studenti fara experienta Student la camin sau in chirie? Temele la seminar – ultima ta problema Dai licenta la o facultate de drept? Ce cariera iti ofera studiile in administrarea afacerilor Proiecte de diploma la istorie Teme de licenta la ASE Servicii profesionale de scriere de text Ce trebuie sa stii despre plagiat Prioritatile tale in facultate Special pentru studentii care merg la doua facultati Tu ce faci de 1 Mai? Pregatirea materialelor pentru o lucrare de licenta de nota maxima Am putea oare vreodata sa privim Muntii Bucegi ca pe ceva obisnuit,comun? Succesul Arbitrajul comercial international – prezentare generala Care a fost sursa de inspira?ie în crearea produselor Performanta in organizatie Reflectii despre asistenta sociala O lacrim? are întotdeauana r?d?cini mai adânci decât un zâmbet Comunicarea interpersonala O lupta intre doua suflete Uniunea European?: aspecte democratice Razboiul Troiei, in versiune informatica De ce mi-as dori sa scriu? VALORI Problema Dirichlet Criza economica si caderea SUA mai mult “gol” decat substanta Naturopathy LEGENDA MODERN Natura este un dar oferit de Dumnezeu, insa noi, oamenii, nu il apreciem la adevarata sa valoare Prezentul Abandonul scolar in randul adolescentilor Fosta Jugoslavie – efect al influentelor politice si culturale din zona CRIZA BERLINULUI CE MANCAM CA SA FIM SANATOSI? Adevarul si minciuna Boala sarutului –Mononucleoza infectioasa Fotbalul global. O chestiune de viata si de moarte? Nu, o chestiune de bani Despre Bucovina evaluarea posturilor pentru stabilirea sistemelor motivationale TE IUBESC, DAR NU PREA! Motivation is a fundamental concept in psychology Frumosul este o nevoie de lux a omului. Analiza mecanismului de transmisie a politicii monetare TREI. De unde trei! comunicare din cadrul unei organiza?ii non-guvernamentale Sa iti pastrezi sufletul de copil, adult fiind, e aproape o necuviinta Relatia dintre performanta, specializare si competenta tema generala a guvernantei corporative APROBAREA PROIECTELOR DE BUGET Responsabilitatea sociala Industria auto Is advertising simply a superficial exercise in making people buy something they don’t actually need? Deontologia jurnalistica, realitate in teren sau himera uitata prin bancile amfiteatrelor? Drum, drumuri...

comunicare din cadrul unei organiza?ii non-guvernamentale

Comunicarea interna in cadrul unui ONG


  Elaborarea acestei lucrari debuteaza prin a oferi cateva informatii generale despre cel mai important factor din cadrul unei organizatii, implicit al unui ONG, si anume comunicarea.  Comunicarea este o activitate pe care o intreprindem in fiecare zi si de care ne lovim in orice moment al interactiunii noastre cu ceilalti. Datorita complexitatii sale, termenul de „comunicare” a fost intens studiat de catre multi cercetatori facand parte din diferite domenii de activitate. 
      Legat de acest aspect voi trece in revista cateva notiuni generale ale comunicarii, forme de comunicare, cercetari si teorii cu privire la comunicarea interpersonala si comunicarea din cadrul grupurilor. 

1.1 Comunicarea-definitii, notiuni generale
      Termenul de ,, comunicare” este un termen foarte intalnit, poate fii foarte simplu de folosit, fara a da impresia ca se pun probleme serioase de intelegere.  Si, totusi, problema definirii comunicarii a ridicat foarte multe semne de intrebare.  Din persepectiva semantica ,, termenul de comunicare are origini latine insemnand punerea in comun a unor lucruri, indiferent de originea lor, iar odata cu raspandirea crestinismului se contureaza si sensul euharistic, acela de impartasire al credinciosilor. Comunicarea crestina ca model de legaturi, de relatii pe orizontala generate de comunicarea verticala cu Divinitatea, traieste bucuria si misterul revelatiei prin impartasire, in limba romana ,, cuminecare”
    Comunicarea reprezinta o interactiune intre indivizi, al unui transfer reciproc de informatii cu scopul de a realiza anumite relatii interpersonale, ea prezentand patru intelesuri majore. In primul rand, comunicarea este privita ca o intelegere intre doua sau mai multe persoane cat si ca o intelegere a mesajelor prin diferite canale si mijloace de comunicare. In al doilea rand, comunicarea reprezinta existenta unor grupuri sociale pe care aceasta le dezvolta. In al treilea rand, comunicarea reprezinta organizare, iar nu in ultimul rand termenul implica participarea individului sau a grupului intr-un proces de transfer informational, ce nu poate avea loc in lipsa membrilor sai. 
    John Fiske,  in lucrarea sa ,,Introducere in stiintele comunicarii” sustine ca “Exista doua mari orientari in studiul comunicarii. Prima dintre acestea vede comunicarea ca pe o transmitere de mesaje” unde ,,comunicarea este inteleasa ca fiind procesul prin care o persoana influenteaza comportamentul sau starea mentala a alteia”, iar ,,ce-a de-a doua intelege comunicarea ca productie si schimb de semnificatii. Ea se preocupa de modul in care mesajele sau textele interactioneaza cu oamenii in scopul producerii de semnificatie”
  Sociologul german Max Weber ofera o definitie a comunicarii privita din punctul de vedere al relatiei dintre interactiune si comunicare ,,A actiona reprezinta un comportament uman(indiferent daca este o activitate interna sau externa, o suferinta sau o misiune)daca si in masura in care cel sau cei care actioneaza leaga de aceasta un sens subiectiv.  Actiunea sociala este aceea actiune in cadrul careia sensul inteles de cel sau cei care actioneaza se refera la comportamentul altora orientandu-se dupa efectul acesteia”Un alt cercetator Gregory Bateson este de parere ca ,,A comunica inseamna a intra in orchestra.”,, Altfel spus, nu veti reusi sa comunicati daca va aflati in disonanta sau daca muzica voastra nu se armonizeaza cu partiturile celorlalti”.

1.2 Forme ale comunicarii
      Orice proces de comunicare are loc sub mai multe forme, din aceasta cauza este necesara utilizarea unor criterii de referinta. Cele mai utilizate criterii de referinta sunt acelea ale numarului de persoane implicate in actul comunicarii, obiectivele si mijloacele de comunicare.  In lucrarea ,,Comunicarea” autoarea Mariana Popa clasifica comunicarea in functie de anumite criterii de referinta.  In ceea ce priveste numarul de persoane intalnim comunicare interpersonala, comunicare didactica, comunicare de grup sau de masa. 
  Din punctul de vedere al obiectivelor comunicarii, intalnim comunicare incidentala, situatie in care un individ ofera informatii despre sine fara a avea intentia de a o face, comunicarea comuniune, este asemanatoare comunicarii incidentale, dar in aceasta situatie partenerii la discutie au scopul de a-si exprima bucuria revederii. Un alt tip de comunicare este comunicarea instrumentala, ce are ca scop schimbarea comportamentului interlocutorului. 
Cu alte cuvinte, luand in considerare criteriul formelor de comunicare, acestea se impart in doua mari categorii, si anume in comunicare verbala si comunicare nonverbala. 
1.2.1 Comunicarea verbala si nonverbala
        Comunicarea verbala este cea mai utilizata forma a comunicarii. Aceasta se realizeaza bazandu-se pe o limba si un limbaj comun, ce au o foarte mare importanta pentru efectul final al comunicarii. Prin limba se intelege,,un sistem de simboluri, generat de anumite legi care confera simbolurilor un sens care exprima realitatea”, iar prin limbaj intelegem ,,o activitate psihica de comunicare intre oameni, cu ajutorul limbii, este o aptitudine speciala, genetica, caracteristica speciei umane, ce presupune si un substrat biologic’’. Pentru a ne putea face intelesi de catre ceilalti trebuie sa avem un limbaj cat mai elaborat si cat mai bine gandit, astfel incat informatia transmisa de noi sa fie perceputa corect. In general, pentru a fii apreciati buni vorbitori de catre ceilalti, trebuie sa oferim informatiile cerute de catre interlocutor, sa fim clari, relevanti, sa formulam mesaje exacte, scurte si sa sustinem cu sinceritate propozitiile formulate. Trecerea de la simplul fapt de a comunica la a putea comunica efectiv reprezinta o etapa pe care fiecare dintre noi trebuie sa o parcurga.  In acest sens trebuie amintite cateva aspecte referitoare la abilitatile indivizilor de a comunica. 
  Abilitatea este definita ca ,,pricepere sau indemanare, in sens operational, ea permite realizarea cu precizie si eficienta cantitativa si calitativa si consum redus de energie nervoasa a unor activitati si este prezenta in toate activitatile umane manuale si intelectuale, fiind produsul activitatii si invatarii”. 
  Comunicarea nonverbala este cea mai importanta parte a comunicarii. Ea mai poarta numele de ,,limbajul trupului”, variaza in functie de mediul social in care este intalnita si poate fii invatata traind in acel mediu. S-au realizat diverse studii pentru a putea definii acest concept si a oferii oamenilor posibilitati de a se exprima altfel decat verbal. Comunicarea nonverbala ,,reprezinta totalitatea semnelor, gesturilor si a mimicii cu ajutorul carora noi suntem capabili sa transmitem un mesaj, o emotie sau o reactie”.  Mesajele nonverbale sunt transmise prin gesturi, expresii faciale si prin limbajul corpului. Potrivit Tipkins si McCarter expresiile faciale pot fii clasificate drept:interes-excitare, bucurie, surpriza-tresarire, primejdie-angoasa, temere-teroare, rusine-umilire, dispret-dezgust si manie-furie. Expresia faciala poate transmite frustrare, furie, aroganta, timiditate, frica si alte caracteristici ale unei persoane care nu pot fii exprimate prin comunicarea orala. De asemenea, limbajul trupului, are si el o importanta deosebita in comunicarea nonverbala.  De exemplu, o strangere de mana intre doi prieteni poate insemna „Imi pare bine”, iar intre doi parteneri de afaceri ,,Ma bucur ca vom colabora”. Comunicarea nonverbala ne tradeaza emotiile sau atitudinea chiar fara voia noastra. De aceea, receptorul nu trebuie sa considere ca orice act nonverbal este un mesaj intentionat, iar emitatorul trebuie sa fie constient ca mesajele nonverbale pe care acesta le transmite pot sa contrazica ce a afirmat. De exemplu, cand incercam sa ascundem adevarul, ne putem trada.  In astfel de cazuri privirea este in jos, mainile ne transpira, suntem foarte agitati. Aceste elemente il pot face pe receptor sa-si dea seama ca este mintit. 
  Cercetatorul, Mehrabian, care si-a canalizat cercetarea in mod special pe trasmiterea emotilor, sustine ca ,,aproximativ 7% din continutul unei emotii se transmite prin canal verbal, 55% prin canal vizual si aproximativ 33% prin canale paralingvistice, restul fiind transmise prin alte canale”. Un alt cercetator B. Rime a incercat sa determine rolul comunicarii nonverbale in legaturile interumane. Acesta considera ca ,,prin comunicarea nonverbala se transmite aproximativ 65%-75% din continutul unui astfel de mesaj, si constata ca in lipsa comunicarii nonverbale incarcatura mesajelor isi pot pierde greutatea, fiind mult mai saraca.”In urma acestor cercetari, observam ca cea mai mare parte dintr-un mesaj este transmisa prin intermediul comunicarii nonverbale. Comunicarea nonverbala, realizata prin multiple canale, este mai ambigua decat cea verbala, dar, in unele situatii este mai credibila. Acest lucru se intampla cand semnalele comunicarii nonverbale sunt contradictorii fata de cele ale comunicarii verbale.  Ea reprezinta, in egala masura, o sursa de informare, dar in acelasi timp si de dezinformare, depinzand doar de noi cum stapanim acest intrument foarte puternic. 

1.2.2   Comunicarea interpersonala
      Comunicarea interpersonala este una dintre formele comunicarii in care sunt necesari doi parteneri la dialog, pentru a exista intr-adevar un proces de comunicare. Comunicarea interpersonala se desfasoara in situatii informale, acest fapt constituind un avantaj pentru procesul de comunicare, datorita confortului psihic pe care aceasta il genereaza.  In cazul acestei forme de comunicare, canalul de transmitere al mesajelor este restrans, iar obstacolele care pot interveni, nu afecteaza semnificativ comunicarea. 
  Joseph DeVito in dictionarul sau de comunicare, distinge cinci factori ai comunicarii interpersonale eficiente. Primul factor este deschiderea. Participantii la comunicare trebuie sa-si sustina deschis punctul de vedere, sa reactioneze sincer la mesajele primite, sa-si indrepte atentia asupra discutiei. Al doilea factor este empatia. Comunicatorii trebuie sa dovedeasca, prin mesaje accesibile, intelegere pentru punctele de vedere ale celorlalti. Al treilea factor este sustinerea.  Acest factor consta in descrierea comportamentului celuilalt, manifestarea afectelor in mod spontan, dispunerea schimbarii propriului punct de vedere. Un alt factor considerat de Joseph DeVito esential pentru o comunicare interpersonala eficienta este abordarea pozitiva.  Participantii procesului de comunicare trebuie sa evidentieze punctele de acord si afectele pozitive fata de ceilalti. Un ultim factor este egalitatea.  Fiecare participant trebuie sa-si asculte partenerul, sa-l trateze ca pe un egal al sau. 
  In termeni simpli, Brooks si Heath au definit comunicarea interpersonala ca ,,procesul prin care informatiile, sensurile si sentimentele sunt impartasite de catre persoane prin schimbul de mesaje verbale si nonverbale”.Definitia de comunicare interpersonala este producerea si prelucrarea mesajelor verbale si nonverbale intre doua sau cateva persoane.  Aceasta definitie include elemente ce se refera la cele trei abordari generale ale comunicarii interpersonale.  Astfel, producerea si prelucrarea mesajelor, subliniaza prima abordare, mesajele verbale si nonverbale intre persoane subliniaza a doua abordare, si doua sau mai multe persoane fac referire la orientarea relationala a celei de-a treia perspective. In ceea ce priveste comunicarea interpersonala, abordarile sunt diferite, iar intelegerea si studierea este abundenta.Prima teorie a comunicarii interpersonale este ,,teoria individuala de comunicare interpersonala”. Aceasta perspectiva se axeaza pe modul in care indivizii planuiesc, produc si proceseaza intelesul si produsul mesajului de comunicare interpersonala. Un al doilea accent al teoriei comunicarii interpersonale este ceea ce numim ,,discurs” sau ,,interactiune”. In acest caz, perspectiva centrala este ca comunicarea interpersonala este privita ca un mesaj sau ca o actiune comuna adoptata de catre persoane.  In a treia teorie a comunicarii interpersonale, accentul cade asupra relatiei dintr-o comunicare interpersonala. 
  Pentru a evidentia aceasta relatie care se stabileste intre indivizi, cercetatorii Hargie si Marshal, au realizat un model ce identifica sase elemente de interactiune interpersonala.  Acestea sunt:contextul situatiei, al persoanei, obiectivele, medierea proceselor, feedback-ul si percetia. 
Modelul se bazeaza pe trei ipoteze de baza. Prima este ca, oamenii interactioneaza intentionat, a doua ipoteza sustine ca oamenii sunt sensibili la efectele actiunii lor, iar a treia ipoteza sustine ca acestia iau masuri pentru a modifica o actiune ulterioara in functie de aceste informatii. 

1.2.3 Comunicarea de grup
      Comunicarea de grup reprezinta o continuare a comunicarii interpersonale, in acest caz sunt implicate mai multe persoane la dialog. Aceasta forma de comunicare este una mai complexa si este utilizata in toate domeniile de activitate. Comunicarea de grup ne poate furniza informatii referitoare la interesul sau dezinteresul anumitor persoane care participa la procesul de comunicare, precum si modul in care aceste persoane reactioneaza la diferiti stimuli.  Un grup reprezinta ,,o constructie a comunicarii intre membrii sai:incercari de a face oamenii sa se formeze si sa mentina un grup eficient prin comunicarea intre ei”. Activitatea unui grup depinde foarte mult de natura interactiunii in cadrul acestuia. 
    Teoria lui Robert Bales asupra analizei procesului de interactiune ,,este centrata pe ideea ca indivizii actioneaza si reactioneaza in grupuri”.Robert Bales considera ca ,, comportamentul unui individ in cadrul grupului depinde de rolul si personalitatea lui. Rolul este situational si este in stransa legatura cu dinamica grupului respectiv.”Cu alte cuvinte experienta noastra in grupuri ne face sa ne dam seama cine suntem si ceea ce credem. Anumite experiente de grup raman mai mult timp decat grupul in sine. O experienta placuta intr-un anumit grup ne da incredere, ne face sa ne simtim ca munca noastra are rezultatate mai eficiente in acel grup, iar o experienta neplacuta ne face sa nu mai avem incredere in ideea de grup. De exemplu, munca in grup pentru finalizarea unui proiect. Daca rezultatele sunt bune si au multumit pe toata lumea, membrii grupului simt ca munca lor nu a fost in zadar si ideea de grup le castiga increderea imediat. In caz contrar, fiecare membru al grupului va fii mai sceptic in legatura cu aceasta idee.  Un grup de oameni este construit in urma unui scop comun.  Un scop comun este o dorinta comuna de a atinge un obiectiv. 
    Exista cazuri cand actiunile fiecarui membru afecteaza si sunt afectate de alte persoane din grup, aceasta situatie fiind numita interdependenta. Cu toate ca, oamenii pot sa lucreze impreuna, acestia pot fii sau nu influentati reciproc, asupra modului in care fac acest lucru.  Pentru ca membrii grupului sa se influenteze reciproc, ei trebuie sa fie implicati in asa fel incat sa se afecteze reciproc. Exista si o clasificare a grupurilor. Aceasta se face in functie de mai multe criterii. Astfel, dupa marimea grupului, exista grupuri mici formate din 30 sau 40 de indivizi, de exemplu grupele de studenti, grupuri medii ce cuprind zeci sau sute de membrii si grupuri mari cum sunt etniile, natiunile. Apoi, dupa functia lor normativ-axiologica raportata la individ grupurile se impart in grupuri de aparenta, acelea in care individul face parte cu acuratete si grupuri de referinta unde sunt constituite normele, atitudinile, valorile si comportamentele.  Un alt mod de clasificare se refera la statutul oficial ce este acordat grupului. Aici intalnim grupurile formale ce sunt determinate de anumite reguli precise si scrise de functionare si grupuri informale unde nu exista legi scrise. Dupa gradul de integritate si stabilitate intalnim grupuri naturale ce sunt guvernate de structuri, interese si obiective comune, si grupuri ocazionale unde trasaturile comune sunt de scurta durata. 
  Procesul eficient de comunicare din cadrul unei organizatii non-guvernamentale prezinta un avantaj pentru integrarea individului in organizatie. Fiecare persoana este diferita si are tendinta de a purta un dialog cu oamenii cu care are trasaturi comune. Astfel, notiunile de comunicare precum si abilitatile de comunicare acumulate de-a lungul timpului vor avea sau nu efecte asupra carierei si vietii personale ale fiecarui individ. 
                               

 

Redactare la Comanda: Lucrari de Licenta Lucrari de Dipoma Proiecte de Diploma Lucrari de Disertatie Referate Master Lucrari de Grad Lucrari Didactice Teze de Doctorat Referate Doctorat Lucrari de Cercetare ptr Doctorat Lucrari ptr Sesiuni de Comunicari Stiintifice Cursuri si Teme de Curs Lucrari de Cercetare Universitara Lucrari de Cercetare Postuniversitara Articole stiintifice ptr publicatii de specialitate Elaborare Discursuri si Comunicari Prezentari Powerpoint