PREZÉNT, prezente, s.n. (Inv.)=Dar,cadou.–Din frantuzescul “present”, conform DEX ‘98 (1998).
Asadar, dupa cum este aratat si in dictionar, prezentul ne este infatisat ca un dar. Dupa parerea mea, un dar trebuie primit si apreciat.
Suntem mult prea grabiti, in ziua de astazi, ca sa mai fim si recunscatori pentru ceea ce ni se ofera, iar clipa prezenta este un dar gratuit si minunat de la univers, fara de care, probabil, nu am putea functiona.
Este incredibil cum trece timpul in zilele noastre, prezentul fiind indispensabil oricarei persoane, desi obisnuim sa actionam intr-un mod automatizat, parca robotic. Uitam sa ne bucuram, sa gustam fiecare moment, sa il constientizam, sa il savuram la adevarata lui valoare si intensitate.
Sa nu uitam ca viata noastra este alcatuita din miliarde de clipe (secunde), iar cand acestea trec, trec odata cu ele si zilele, saptamanile si anii, nemaiputand sa ne intoarcem vreodata de unde am plecat, decat amintindu-ne cu placere sau nu, de trairile avute.
Ar fi de dorit sa incepem sa lasam grijile, stresul cotidian si diferitele dificultati deoparte, pentru a trai constient de ceea ce se intampla in jurul nostru, de ceea ce se petrece in sufletul si in mintea noastra, ajungand astfel la un alt nivel de intelegere a drumului pe care viata ne poarta sau prin care ne lasam purtati de ea.
Depinde de fiecare dintre noi cum alegem sa ne petrecem restul vietii: in prezent, in trecut sau in viitor? Noi suntem singurii responsabili de actiunile pe care le realizam, de gandurile noastre si de ce nu, de sentimentele noastre. Nu ar fi mai simplu, in loc de propria inrobire in stereotipuri, prejudecati si automatisme demne de efectul de turma, care se acutizeaza rapid, sa ajungem sa fim constienti de propriile valori, principii de viata si sa traim dupa propriile reguli?
Las la latitudinea cititorului raspunsurile la toate aceste intrebari…